Impozitul pe teren agricol în 2016: cum se calculeaza si ce trebuie sa stii pentru a evita penalizarile! – Butasi LAVANDA Plant Craiova – Buchete lavanda, floare lavanda, ulei esential de lavanda, butasi levantica, oil lavender by Lavender Plant Romania, marturii lavanda, marturii nunta si botez

Impozitul pe teren agricol în 2016: cum se calculeaza si ce trebuie sa stii pentru a evita penalizarile!

Sursa articolului: http://agrointel.ro/46193/impozit-teren-agricol-2016-cum-se-calculeaza-cu-noul-cod-fiscal/

Începând de luni, 11 ianuarie, cele mai multe administrații încep să încaseze impozitul pe 2016, inclusiv impozitul pentru terenurile agricole. Agrointeligența a analizat noul Cod Fiscal și vă spune cât este și cum se calculează anul acesta impozitul pentru suprafețele agricole, dar și ce puteți face pentru a beneficia de reduceri fiscale și pentru a evita penalizările.

Potrivit noului Cod Fiscal, la fel ca și până acum, impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de Consiliile Locale. Tot prin decizie de Consiliu Local se stabilește și valoarea impozitului pe teren dar cuantumul nu poate să depășească cu mai mult de 50% sumele standard prevăzute de noul Cod Fiscal.

Cum se calculează impozitul pe teren în 2016

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie, prezentat în tabelul de mai jos.

Nr. crt. Categoria de folosinţă Impozit (lei)
1 Teren cu construcţii 22 – 31
2 Teren arabil 42 – 50
3 Păşune 20 – 28
4 Fâneaţă 20 – 28
5 Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1 48 – 55
5.1 Vie până la intrarea pe rod 0
6 Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1 48 – 56
6.1 Livadă până la intrarea pe rod 0
7 Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu excepţia celui prevăzut la nr. crt. 7.1 8 – 16
7.1 Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol de protecţie 0
8 Teren cu apă, altul decît cel cu amenajări piscicole 1 – 6
8.1 Teren cu amenajări piscicole 26 – 34
9 Drumuri şi căi ferate 0
10 Teren neproductiv 0

 

Rangul localităţii Coeficientul de corecţie
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00

Precizăm că rangul localității este stabilit de legislația în vigoare astfel:
a) rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanţă europeană;
b) rangul I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;
c) rangul II – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;
d) rangul III – oraşe;
e) rangul IV – sate reşedinţă de comună;
f) rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Model de calcul pentru 2 hectare de teren arabil în extravilan, localizat pe raza unui sat reședință de comună (localitate cu rangul IV):

2 (hectare) X 42 (lei, conform unei presupuse hotărâri de CL) X 1,10 (rangul) = 92,4 lei

Model de calcul pentru 5 hectare de pășune localizate pe raza unui sat 

5 (hectare) X 28 (lei, conform unei  presupuse hotărâri de CL) X 1 (rangul localității) =140 lei

*Notă: Puteți solicita primăriei de care aparțineți sau funcționarului de la ghișeu să vă pună la dispoziție sumele adoptate de Consiliul Local pentru fiecare categorie de folosință a terenurilor. Unele autorități locale au afișate aceste informații chiar și pe site.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 m2 , impozitul se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de mai jos iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie (același ca și pentru terenul extravilan).

Categoria de folosintaţă A B C D
1 Teren arabil 28 21 19 15
2 Păşune 21 19 15 13
3 Fâneaţă 21 19 15 13
4 Vie 46 35 28 19
5 Livadă 53 46 35 28
6 Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră 28 21 19 15
7 Teren cu ape 15 13 8 0
8 Teren neproductiv 0 0 0 0

Cine platește impozitul pe teren

Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, şi datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.

Impozitul pe teren se plătește anual, în două tranșe egale

Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. ”Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Impozitul pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată”, se arată în Codul Fiscal.

Sunt scutiți de la plata impozitului doar fermierii care dețin terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare sau terenuri care au fost afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani. Începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Scutirea de impozit pentru terenul agricol pentru fermierii afectați de secetă, o idee primită bine de agricultori

O mare parte dintre fermieri au sperat că vor fi scutiți de la plata impozitului pe teren dacă au suferit pagube survenite în urma secetei din 2015. ”Ar trebuie să existe o scutire pentru că dacă fermierul a avut numai pierderi atunci automat trebuie să existe măcar o reducere de 50 la sută. Și în 2016 se anunță un an agricol cu probleme. Dar fermierul nu este întrebat dacă are sau nu bani, el trebuie să plătească dările către stat indiferent de pierderile pe care le-a suferit, ceea ce nu este tocmai în  regulă”, ne-a declaratCristian Lungu, fermier din comuna Dascălu, județul Ilfov.

Și Cornel Stroescu, președintele Camerei Agricole Naționale este de părere că fermierii afectați de calamități naturale ar trebui scutiți pe impozitul pe terenul agricol. După cum se știe, județul Mehedinți, unde Stroescu face și agricultură a fost unul dintre cele mai lovite de secetă în 2015. ”Autoritățile locale ar trebuie să aibă în vedere acest lucru mai ales după un an catastrofal. Măcar o parte din impozitare iar acolo unde au existat suprafețe calamitate 100 la sută, fermierul să fie scutit în totalitate de la impozit, ca să poată să își revinsă și să reia ciclul de producție”, ne-a explicat Stroescu.

reședintele Asociației Producătorilor Agricolo ARAGRA 2008 – Arad, ing. Ioan Andru este de părere însă că cele două, impozitarea și calamitățile, nu au niciun punct comun astfel că fermierii ar trebuie să plătească dările către stat indiferent de cum a fosta nul agricol. ”Eu nu cred că se corelează cele două, impozitul datorat pe teren cu calamitățile. Eu am și renunțat la dosarul pentru despăgubiri deoarece comisia nu cred că a avut o competență legală să facă constatările. În opinia mea a fost mai mult o măsură electorală și mai puțin una care să ajute fermierii. Dar și în aceste condiții nu cred că trebuie asociată calamitatea cu scutirea de impozit pe utilaje sau teren”, ne-a explicat fermierul arădean.

 

Articol preluat de pe www.agrointel.ro

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedintumblrmail

Publica informatia prin

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *